Tehnologiile multimedia in e-learning
Autor: Mihaela Brut,
asistent universitar la Facultatea de Informatica a Univ. "Al. I.
Cuza" Iasi, titular al cursului de "Instruire asistata de
calculator", http://www.infoiasi.ro/~mihaela
Invatamantul virtual (e-learning) este
reprezentat de interactiunea dintre procesul de predare/invatare si
tehnologiile informationale – ICT (Information and Communication Technology).
La nivel mondial, se fac investitii substantiale in programele de pregatire a
profesorilor in domeniul ICT. Internetul a devenit obiect de studiu in multe
institutii de invatamant (datorita tehnologiilor foarte complexe pe care le
implica), dar si sursa bibliografica si imagistica pentru prezentarea lectiilor
sau pregatirea temelor. In domeniul comercial, s-a dezvoltat o intreaga
strategie de educare a publicului in scopul atragerii de clienti printr-o
promovare cat mai atractiva a serviciilor si produselor oferite: sunt concepute
ghiduri si alte tipuri de publicatii electronice, sunt disponibile pe Internet
materiale promotionale, sectiuni de raspunsuri la intrebarile puse frecvent de
clienti (FAQ – Frecquently Asqued Questions), liste de discutii tematice. Multe
dintre corporatiile comerciale mass-media ofera gratuit pe Internet cursuri de
instruire in diverse domenii, cum e cazul serviciului BBCi al British
Broadcasting Corporation (http://www.bbc.co.uk/learning/index.shtml) sau
serviciului de instruire oferit de Discovery Corporation
(http://school.discovery.com). Multe institutii de cultura plaseaza cursuri
gratuite pe diverse situri specializate in popularizarea metodelor moderne deeducatie, cum este cazul sitului Fathom :: The Source for
Online Learning: http://www.fathom.com/.
Este evident ca invatamantul traditional
nu isi va pierde niciodata prerogativa dialogului direct dintre profesor si
studenti, prin care se creaza un cadru optim pentru modelarea personalitatii,
mentinerea mai pregnanta a spiritului de competitie dar si a suportului
psihologic reciproc. Internetul ofera insa noi oportunitati de instruire,
carora nu este obligatoriu sa li se acorde exclusivitate.
Multe dintre institutiile academice
traditionale si-au achizitionat sau si-au proiectat propriul sistem de
e-learning, accesibil nu doar studentilor inscrisi la sectiile de invatamant la
distanta, ci si celor de la cursurile de zi. Internetul devine, astfel, din ce
in ce mai pregnant, un auxiliar al procesului educativ din orice domeniu,
verificandu-se afirmatia facuta in martie 2001 intr-un titlu de articol din
ziarul New York Times: "All Science Is Computer Science". Universiati
precum L' Université Rennes 2 - Haute Bretagne din Franta (http://www.uhb.fr/),
Universitat Autonoma de Barcelona din Spania http://www.uab.es/ sau University
of Hull din Marea Britanie (http://port.hull.ac.uk) pun la dispozitie foarte
multe facilitati de instruire, informare sau predare profesorilor si
studentilor de la toate formele de invatamant. University of New England din Australia
utilizeaza aceleasi programe, manuale, teste, examinari si echipe profesorale
pentru pregatirea studentilor de la cursurile de zi si a celor de la distanta
(http://www.une.edu.au/), acest tip de sistem educational integrat fiind
adoptat si de Statele Unite, Israel sau Noua Zeelanda. In sistemul de
invatamant olandez si cel francez, sustinerea examenelor finale si acordarea
diplomelor are loc la nivel guvernamental, astfel ca sunt inlaturate
eventualele retineri fata de calitatea instruirii la distanta. Exista si
universitati functionand exclusiv in regim la distanta, al caror prestigiu este
perfect similar celui detinut de universitatile traditionale: Open University
UK, situata in topul primelor zece universitati din Marea Britanie
(http://www3.open.ac.uk), Virtual Open University (http:/www.vousi.com) si
University of Phoenix Online din SUA (http://www.uofphx.info), The African
Virtual University (http://www.avu.org), Universidad Nacional de Education a
Distancia din Spania (http://www.uned.es), The Lund Virtual University din
Suedia (http://lvu.lu.se) sau Open University of the Nederlands
(http://www.ou.nl/).
Utilizarea tehnologiilor hipermedia este
o caracteristica pregnanta a tuturor sistemelor de e-learning. Amprenta
intuitiva si plusul de atractivitate pe care le confera siturilor Web sunt de
neinlocuit. In ultimul timp se observa un mai mare accent pus pe selectarea
tehnologiilor multimedia open-source datorita publicului foarte larg caruia ii
sunt destinate spre folosire materialele educationale. Accesibilitatea este o
cerinta majora a tot ce este publicat pe Web, iar utilizarea oricarei
tehnologii proprietare restrange din start numarul beneficiarilor. Acesta este
unul dintre motivele majore pentru care am ales sa expunem in cartea "Prezentari
multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL" doua tehnologii
multimedia deschise utile in dezvoltarea siturilor de e-learning.
Limbajele XHTML+TIME si SMIL sunt
adoptate de multe situri educationale in primul rand din motivul
acesibilitatii. XHML+TIME necesita popularul navigator Internet Explorer, iar
SMIL – ca standard recomandat de Consortiul Web – se bucura de atentia multor
implementatori care ofera playere gratuite, precum RealPlayer, GriNS sau mai
noul Ambulant Open SMIL Player. Colectivele unor centre de cercetare precum
INRIA (Franta) sau CWI (Olanda) au adoptat limbajul SMIL pentru realizarea
rapoartelor de cercetare sub forma de prezentari multimedia disponibile pe Web.
Printre facilitatile oferite de cele doua limbaje pentru crearea unor materiale
atractive din domeniul educativ – si nu numai – pot fi amintite:
- Realizarea de slide-show-uri.
- Conceperea unor cursuri de instruire asistata de calculator care sa integreze voce, imagini, animatie sau alt continut multimedia.
- Prezentarea pe un sit Web de comert electronic, alaturi de numele produselor oferite spre vanzare, a fotografiilor sau a unor video-clip-uri ale acestora, care sa apara dinamic pe ecran simultan cu o prezentare vocala corespunzatoare.
- Temporizarea prezentarilor astfel incat slide-urile sa fie derulate in mod secvential la intervale de timp precizate, schimbandu-si diferite proprietati atunci cand ajung focalizate.
- Plasarea pe ecran a unor elemente de control prin care sa poata fi lansate sau oprite bucati muzicale sau video.
- Dezvoltarea Televiziunii la cerere (TV on demand) sau TV Web-ului.
- Crearea de arta conceptuala sau de infodivertisment.
Invitam cititorii sa parcurga volumul "Prezentari multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL"avand permanent in atentie diversele modalitati de aplicare a oportunitatilor oferite de cele doua limbaje in e-learning (evidentiate pe parcursul cartii) sau in alte domenii de interes.
- Conceperea unor cursuri de instruire asistata de calculator care sa integreze voce, imagini, animatie sau alt continut multimedia.
- Prezentarea pe un sit Web de comert electronic, alaturi de numele produselor oferite spre vanzare, a fotografiilor sau a unor video-clip-uri ale acestora, care sa apara dinamic pe ecran simultan cu o prezentare vocala corespunzatoare.
- Temporizarea prezentarilor astfel incat slide-urile sa fie derulate in mod secvential la intervale de timp precizate, schimbandu-si diferite proprietati atunci cand ajung focalizate.
- Plasarea pe ecran a unor elemente de control prin care sa poata fi lansate sau oprite bucati muzicale sau video.
- Dezvoltarea Televiziunii la cerere (TV on demand) sau TV Web-ului.
- Crearea de arta conceptuala sau de infodivertisment.
Invitam cititorii sa parcurga volumul "Prezentari multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL"avand permanent in atentie diversele modalitati de aplicare a oportunitatilor oferite de cele doua limbaje in e-learning (evidentiate pe parcursul cartii) sau in alte domenii de interes.
Prezentul articol reprezinta un extras
din acesta carte, informatii suplimentare gasindu-se pe situl aferent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu